Primele 6 luni

Despre alaptare

Atentie: acest articol contine informatii despre alaptare si nu e pentru pudici. 

  Am bifat cu succes implinirea minunatei varste de 6 luni a lui Robert. Vorbind la modul general, momentul in care bebelusul implineste 6 luni mi se pare unul destul de important in dezvoltarea lui, aducand cu el schimbari majore. Peste tot se promoveaza ideea ca "hranirea la san a bebelusului pentru primele 6 luni este esentiala pentru sanatatea copilului dumneavostra". Asta am incercat sa fac si eu si pfiu, am reusit.

  Pentru multi, alaptarea este un subiect tabu. Mi se pare o abordare primitiva, dar fiecare are dreptul la o opinie. Eu sustin alaptarea in public. Decat sa lasi copilul sa planga de foame si sa creezi un mediu insuportabil pentru cei din jur (un concert la opera e cu mult mai placut decat plansul de foame al copilului), mai bine il alaptezi si toata lumea e fericita. Nu ma refer totusi la expunerea exagerata a sanilor sub pretextul ca iti hranesti copilul - se poate face discret, lumea a evoluat si au aparut tot felul de articole vestimentare care iti ofera comfort in asemenea situatii -, ci la raspunsul prompt atunci cand ii este foame, mai ales in primele luni cand stomacul lui este foarte mic, in primele zile abia atinge marimea unei cirese, si se hraneste foarte des si datorita faptului ca laptele matern este usor digerabil.

  Inceputul nu a fost usor. E destul de dificil sa ai un start bun in alaptare cand bebelusul tau nu deschide gura mai mult de 1 cm, orice i-ai face. Faptul ca am participat la cursul de alaptare cu doar cateva saptamani inainte de nastere m-a ajutat sa strang multe informatii si parea la prima vedere cel mai simplu si firesc lucru din lume, dand impresia totodata ca toate se vor intampla de la sine, pe principiul "las' ca stie bebe". Nu am mai cautat nimic despre subiectul asta. Adica: "I took it for granted!" Si ce sa vezi? Nu a fost deloc cum ma asteptam. Toti ne pricepem la teorie, practica ne omoara. 

  In primul rand, s-a ajuns la cezariana. Desi nu era intre preferintele mele pentru o nastere ideala, cand am fost intrebata daca sunt de acord, ca ultima solutie, evident raspunsul meu a fost DA. Nu am simtit-o ca pe un esec. Singurul moment pe care nu as fi vrut sa il ratez si care nu a fost posibil in situatia mea era contactul piele pe piele. Stiam ca ajuta mult pentru un start bun, bebelusii se nasc cu un instinct fantastic de a-si procura hrana si oh, am fi fost si noi pe drumul cel bun. Dar n-a fost sa fie. 

  El era probabil destul de flamand, venind in bratele mele dupa aproape 3 ore. Cu siguranta, nu a ajutat. Apoi a fost oboseala, pentru niciunul din noi nu a fost o zi usoara. Robert a dormit mult dupa nastere, daca il lasam avea si 6-7 ore de somn continuu. Nici nu ma lasa inima sa il trezesc, dar dupa 3 - maxim 4 ore indicatia era sa ii dau sa manance pentru a evita deshidratarea. Am incercat in fel si chip atasarea la san si n-a functionat. Iar intr-o zi una din moase mi-a adus un set de aparatoare din silicon, mi-a aratat rapid cum se folosesc si timp de 2-3 zile, cat foloseam pompa de la spital, am avut ocazia sa jonglez cu ele. Abia cu o zi inainte de externare le-a acceptat si am continuat asa pentru alte 5 luni. A fost o munca in plus, atat cu sterilizarea si mentinerea lor, cat si cu atasarea la mesele din timpul noptii. Au fost si zile cand refuza pur si simplu sa manance, incercam sa nu il fortez si eram bucuroasa ca am descoperit ca feonul are efecte extraordinare in calmarea lui, fiind in topul preferintelor dupa statul pe burta mea. Am citit multe despre alaptare, in timp ce bebe dormea linistit in aceasta pozitie. 

  Protectiile nu sunt recomandate, sunt un fel de bau-bau, sa te feresti de ele. De asemenea, trebuie urmarit daca bebelusul ia bine in greutate. Noi nu am avut probleme, in jurul varstei de 3 luni am avut nevoie de ceva mai multa monitorizare, dar nimic de speriat. Eu nu aveam nimic impotriva lor si nu as fi renuntat sa le folosesc probabil daca nu ar fi devenit principala lui atractie in timpul meselor. Asta m-a ambitionat sa schimb ceva. Nu ma bucur ca mi-au fost recomandate, dar cu ajutorul lor am putut sa imi hranesc bebelusul si sa il tin aproape pentru perioada in care nu exista o alta solutie si ma declar multumita. Ele ne-au ajutat ca apropierea dintre noi sa nu se piarda si au dus catre un final fericit. 

  Astazi, cand am reusit sa vad diferenta, nu le-as mai alege cu atata usurinta. Bebe munceste extrem de mult sa extraga laptele cand le folosesti, cred ca mi-as fi dorit sa imi dau seama de asta mai demult. De curand am citit intr-un articol al Dr Jack Newman, guru in alaptare, ca bebelusii pot sa nu suga si pana la 2-3 zile, daca nu se ataseaza si le dai colostrul sub alta forma nu trebuie sa disperi. E in regula, va coopera mai bine dupa primele zile. 

  Pentru noi au trecut multe zile, 185 mai exact. Iata-ne deja la o saptamana de la inceperea diversificarii. Parerea noastra: scartaie, avem momente mai bune si mai putin bune, astept inca o data sa deschida gurita (am senzatia ca ne intoarcem la inceputuri), laptele e baza si va fi acolo pentru el cat timp il solicita (pe sistem cerere-oferta). Curand voi reincepe serviciul, e obligatoriu in Irlanda dupa 6 luni daca nu vrei sa iti pierzi locul de munca, mai poti prelungi cu cateva saptamani de concediu fara platadar nu ni se potriveste. Sper sa ne fie usor. 

  Alaptati-va copiii atunci cand conditia voastra va permite! Nu exista "nu am lapte" decat daca este o problema de sanatate. Am trecut si eu prin momente de genul asta dar s-au dovedit a fi nimicuri. Ascultati-va bebelusul daca inghite si opriti-va la indicatorul acesta. Nu puteti estima cat lapte a mancat, nu e ca atunci cand il hranesti cu biberonul. Au aparut cantare pentru bebelusi ce iti pot indica in ml cat a mancat, mi se par degeaba. Nici stresul nu ajuta, cu atat mai putin oboseala, ar fi bine sa fim zen cand alaptam. Dormiti cat mai mult noaptea daca va permite bebe, atunci hormonii care sustin lactatia sunt la cote maxime. 

  Iar voi, tatici, incurajati si sustineti aceasta legatura. Ramaneti disponibili cand va permite timpul si oferiti-va sa ajutati cand este nevoie, fie ca este vorba de un pahar de apa, ceva de mancare ori putina curatenie, ca nu va scade rangul daca faceti asta. Si rolul vostru este important si cu cat realizati asta mai devreme cu atat aveti toti mai mult de castigat! 

Eu va salut. 

Cu drag, 

Rox 

Disclaimer: Nu sunt consultant in alaptare, nici medic. Acest articol este bazat pe experienta mea si contine informatii diverse colectate si adaptate la propria conditie. Intotdeauna este bine sa cautati ajutor de specialitate.