Efectele cezarienei pe termen lung

Sursa foto: euforiatv

  Creșterea spectaculoasă la nivel mondial a numărului de cezariene în ultimele decenii a adus cu sine o multitudine de cercetări și discuții. Mi-a atras atenția în mod special un studiu publicat acum 2 ani de PLoS One (sursa) care prezintă tendințele din perioada 1990-2014, în contextul creșterii rapide în întreaga lume a preferinței pentru cezariană, fără a analiza însă și riscurile atât pe termen scurt cât și pe termen lung ale acestei intervenții chirurgicale.

  Deși de cele mai multe ori cezariana este aleasă cu prea multă lejeritate, fără motive reale, este bine de știut că aceasta reprezintă o operație majoră, ai nevoie de o perioadă destul de lungă de refacere.

  Potrivit studiului realizat pe baza informațiilor strânse din 150 de țări, la momentul publicării articolului 18,6% din nașteri erau prin cezariană, oscilând între 6% în țările subdezvoltate și respectiv 27,2% în țările dezvoltate. America Latină este regiunea cu cea mai crescută rată (40,5%), urmată de America de Nord (32,3%), Oceania (31,1%), Europa (25%), Asia (19,2%) și Africa (7,3%). Studiul a arătat o creștere la nivel mondial de 12,4%, cu o medie anuală de 4,4%. Cu excepția a două țări, Guineea și Nigeria, a căror rată a fost în scădere, și Zimbabwe, care și-a menținut rata, toate celelalte țări participante la studiu au avut creșteri mai mult sau mai puțin evidente.

  Comparativ cu nașterea naturală, nașterea prin cezariană este asociată cu o rată redusă de incontinență urinară și prolaps uterin, însă acestea ar trebui puse în balanță împreună cu fertilitatea scăzută pe viitor, sarcinile viitoare (crește riscul de avort spontan) și efectele pe termen lung asupra bebelușului (s-a observat o asociere între nașterea prin cezariană și apariția astmului la copiii sub 12 ani și risc de obezitate la copiii sub 5 ani).

  În ceea ce privește sarcinile viitoare, există un risc crescut pentru femeile care au născut prin cezariană, incluzând placenta previa (placenta este inserată pe cervix și poate fi descoperită ecografic începând cu luna a patra de sarcină), placenta accreta (atunci când placenta se fixează pe cicatricea rămasă de la nașterea anterioară, putându-se declanșa hemoragii grave în momentul desprinderii forțate) și histerectomia (îndepărtarea uterului pe cale chirurgicală). Mai multe pe această tema puteți găsi aici (rezultatele studiului au fost publicate relativ recent, acum două săptămâni).

  Eu nu am avut probleme mari, însă în primele 2 săptămâni m-am axat doar pe îngrijirea lui Robert, nu puteam să stau mult timp în picioare, nu puteam să merg mult. Multe dintre efectele postoperatorii le-am simțit până după 6 săptămâni. Dar în cazul meu cezariana a fost necesară. Nu poți opta pentru operație în Irlanda. Nici nu îți pun viața în pericol dacă nu se poate altfel. Zic eu că așa este ideal. Cât despre viitoarele nașteri, medicul a ținut să precizeze la controlul de 6 săptămâni că nu există o contraindicație pentru o viitoare naștere naturală în cazul meu, cu condiția că bebelușul să fie puțin mai mic (Robert s-a născut cu o greutate de 4.325 kg) și bine poziționat, condiție urmată evident de un progres favorabil unei nașteri naturale.

  Nașterea vaginală după cezariană (NVDC) este o practică din ce în ce mai populară în țările dezvoltate și poate fi posibilă dacă nu există riscuri. Aceste descoperiri despre riscurile operației de cezariană ar putea să ne pună pe gânduri, ar trebui să creeze subiecte de discuție între oamenii de știință și cadrele medicale, să instruiască femeile în privința beneficiilor și riscurilor asociate intervenției, iar dacă se menține posibilitatea de a alege modalitatea prin care să naști, măcar să o faci în cunoștință de cauză.

  M-am simțit motivată să tratez acest subiect în contextul situației nefericite de la spitalul privat ISIS din Constanța, unde acum mai puțin de două săptămâni și-a pierdut viața o mămică care a ales să nască natural după o cezariană. Hemoragia care a intervenit când medicul a încercat să desprindă cu forța placenta adânc inserată i-a fost fatală. Acum bebelușul născut și fratele acestuia în vârstă de 4 ani au rămas fără mamă din cauza neglijenței medicilor. Nu poți rămâne indiferent la auzul acestor știri. Ca să nu mai spun că 10 zile mai târziu la același spital a murit un nou-născut (vezi aici ).

  E trist la noi! Se întâmplă în zilele noastre, din păcate...

𝕽 🖋